Parlamentul ungar l-a numit luni pe Zsolt Andras Varga preşedinte al Curţii Supreme pentru un mandat de nouă ani, în ciuda opoziţiei magistraţilor de rang înalt, transmite Reuters.

Luna trecută, Comisia Europeană a consemnat într-un raport că stabilirea unor criterii mai puţin exigente pentru cel mai înalt post din justiţie îi permite preşedintelui Ungariei să facă numiri discreţionare în măsură mai mare.

Preşedintele Janos Ader, aliat al premierului Viktor Orban şi fost lider al partidului de guvernământ Fidesz, l-a desemnat pe Varga, profesor de drept şi fost membru al Curţii Constituţionale.

Acesta a mai deţinut timp de câţiva ani şi funcţia de adjunct al procurorului general, sub conducerea lui Peter Polt, un alt oficial fidel lui Orban.

Premierul şi-a asigurat în ultimul deceniu controlul asupra celor mai multe aspecte ale vieţii din Ungaria, inclusiv asupra justiţiei, ajungând la ciocniri cu partenerii occidentali privind respectarea statului de drept.

Consiliul Judiciar Naţional, organ independent format din judecători, l-a respins pe Varga.

Magistraţii i-au recunoscut acestuia meritele academice şi experienţa profesională în procuratură şi la Curtea Constituţională, dar au declarat că 'nu pot trece peste lipsa de experienţă judecătorească sau în sistemul judecătoresc sau în orice instanţe'.

Consiliul a mai arătat că Varga a putut fi desemnat numai după două modificări legislative recente, care au anulat practica de după 1990 conform căreia preşedintele Curţii Supreme trebuie să aibă un minimum de experienţă ca judecător.

Numirea nu respectă nici 'cerinţa constituţională ca la vârful sistemului judiciar să poată ajunge doar o persoană independentă de alte ramuri ale puterii, care este considerată nepărtinitoare de observatori externi'.

Parlamentul, unde Fidesz - partidul lui Orban - are o majoritate de două treimi, a trecut însă peste obiecţii şi a aprobat numirea lui Varga, cu 135 de voturi pentru şi 26 împotrivă, exprimate în secret.

Conform Comisiei Europene, cetăţenii ungari consideră că independenţa judiciară din ţara lor este la un nivel mediu; companiile consideră că este foarte scăzută, deşi ultimele date indică o ameliorare.

Printre altele, executivul european remarcă prezentarea negativă a judecătorilor şi juriştilor în presă, inclusiv prin critici aduse unor sentinţe în media guvernamentale şi pro-guvernamentale.

Anul trecut, guvernul de la Budapesta a renunţat la planurile de creare a unui nou sistem de instanţe administrative, o intenţie de reformă care a provocat îngrijorare privind independenţa judecătorească.

AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)