Uniunea Europeană a admis vineri că nu dispune de capacităţile necesare pentru a-şi îndeplini obiectivul susţinut mai ales de cele mai mari state membre de a deveni o putere militară de sine stătătoare, capabilă să ajute NATO sau să desfăşoare rapid trupe în crize regionale, relatează Reuters.

Prima "trecere în revistă" anuală a UE privind apărarea, prezentat vineri miniştrilor apărării din bloc, a constatat că doar 60% dintre militarii şi armele statelor membre care pot fi puse teoretic la dispoziţia NATO sunt apte să fie realmente desfăşurate. În acelaşi timp, guvernele din UE au reţineri în privinţa desfăşurării acestor militari, a mai consemnat raportul, conform căruia misiunile militare oficiale ale UE beneficiază de numai 7% din totalul personalului militar al statelor Uniunii angajat în misiuni pe plan internaţional, existând probleme în procesul de generare a forţelor.

Cu toate că aceste slăbiciuni ale UE erau în mare parte cunoscute, dat fiind că blocul nu a dispus niciodată de o putere militară corespunzătoare puterii sale economice, principalele guverne din UE, cum sunt cele din Franţa, Germania, Italia şi Spania speră ca această evaluare detaliată şi recunoaştere publică a vulnerabilităţilor să reprezinte un moment de cotitură, scrie Reuters. "UE nu are la dispoziţie toate capacităţile militare necesare pentru a se ridica la nivelul său de ambiţie", conchide raportul. "Apărarea europeană suferă de fragmentare, suprapuneri şi insuficient angajament operaţional", a recunoscut în faţa presei şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.

State membre mai mici cum sunt Grecia, Suedia şi Polonia au încercat să-şi protejeze industriile de armament naţionale, ceea ce a subminat coordonarea direcţionată pentru a asigura apărarea continentului în ansamblul său.

State şi mai mici ca Belgia şi Luxemburgul sunt printre ţările cu cel mai mic buget al apărării din Europa, în timp ce Danemarca nu participă la iniţiativele de apărare ale UE. În plus, există un dezacord între Franţa şi Germania în ce priveşte nivelul de dezvoltare a cooperării militare independent de SUA, care sunt de departe cea mai mare putere din NATO şi garantul efectiv al securităţii Europei după Al Doilea Război Mondial.

După patru ani de ostilitate faţă de NATO din partea preşedintelui american Donald Trump, UE afirmă însă că nu se mai poate baza exclusiv pe Statele Unite pentru reglementarea crizelor din vecinătatea sa.

Uniunea face din decembrie 2017 demersuri pentru a-şi dezvolta capacităţile militare independent de SUA, în fruntea acestui efort plasându-se Franţa, principala putere militară din bloc după ce Regatul Unit - care se opunea unei astfel de cooperări - a ieşit din UE.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la mai multă "suveranitate" în capacitatea UE a-şi asigura apărarea, iar în premieră în bugetul UE sunt prevăzute pentru anul viitor 8 miliarde de euro pentru dezvoltarea de armamente.

Totodată, UE are în vedere ca până în 2022 să elaboreze o doctrină militară care să definească viitoarele ameninţări şi ambiţiile blocului.

Raportul citat de Reuters şi care face parte din strategia blocului de a-şi dezvolta în următorii 10 ani o capacitate militară de sine stătătoare face apel la guvernele UE să-şi pună în comun capacităţile de producţie de arme şi să pună capăt duplicării la nivel naţional, concentrându-se în special asupra producerii unui nou tanc de luptă, a unei nave de patrulare şi asupra tehnologiei anti-dronă.

AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)